Este tânără, este la vârsta la care vrea să se implice mai mult, pentru a mișca lucrurile înainte. Maria Rodilă candidează din partea USR Apahida pentru funcția de primar, iar la dezbaterea de duminică s-a clasat pe primul loc, între toți candidații. Pentru cine nu știe, Maria Rodilă a coordonat proiecte europene care totalizează peste 500 de milioane de euro, cum ar fi modernizarea liniei de tramvai din Cluj, modernizarea școlilor Ion Agârbiceanu (unde foarte mulți copii din Apahida sunt înscriși la școală) și Lucian Blaga dar și noul proiect de 300 de milioane de euro obținut de Compania de Apă Someș.
Cine sunteți dvs?
Sunt un om obișnuit în primul rând. Un om care a vrut să se implice. Și pentru că mă mai întrebau unii, alții, de ce am intrat în politică, ce m-a apucat la 40 de ani să fac treaba asta, mi-am adus aminte că până la urmă noi suntem produsul părinților noștri. Pe lângă gene, și trăsături fizice, noi moștenim și niște trăsături morale. Și mi-am adus aminte de bunicul meu, care a fost persecutat de comuniști, a fost timp de 15 ani fugit în munți. Tata nu și-a cunoscut tatăl, efectiv până la 15 ani, când bunicul s-a întors acasă. Bunicul s-a opus regimului, s-a opus valului comunist. Cred că prima lecție de implicare și curaj de acolo îmi vine. Perseverența și răbdarea de la bunica mea, bunicul fiind urmărit de Securitate, a fost și ea la rândul ei persecutată, bătută și anchetată, și a răbdat mult, și a avut o credință în Dumnezeu, nestrămutată. Spiritul ăsta de implicare de acolo l-am moștenit.
Cum ați ajuns la USR?
O dată cu marile proteste. Am văzut că nu se întâmplă ceea ce vor oamenii și am decis că e vremea să fac ceva. Am dat un click pe USR, pe pagina de la USR, m-am înscris și m-a căutat cineva și așa am ajuns la USR.
Și la Apahida cum ați ajuns?
După ce am terminat Universitatea Tehnică, mi-am găsit un job în Cluj, și atunci am zis ok, pe ruta asta Cluj Napoca – Dej, eu fiind din Dej, am zis să văd ce pot să îmi permit. Atunci, ca și acum, Clujul era scump. Am luat un teren, și am făcut o casă pe care cred că o voi termina până la pensie. Am două fete, una de 15 ani, a intrat cu nota zece la Liceul Avram Iancu, și o alta de zece ani, care e mezina noastră. Sunt doi copii excepționali!
Cum vi se pare la Apahida? Sunteți candidat pentru Apahida. Ați uimit lumea la dezbatere, când ați pus Apahida și omul, în centrul discuției!
Evident. Resursa umană este cea mai importantă. Această resursă umană care trăiește în jurul Clujului, poate fi fixată în comună. Oamenii care trăiesc în Apahida trebuie să aducă un aport direct, nu Clujului, ci comunei noastre. Și de asta consider că oamenii sunt un câștig direct al comunei. Apahida nu are un centru care să adune oamenii, care să coaguleze societatea din comună.
Un centru legat de ce?
Un centru și urbanistic, o amenajare urbanistică care să te atragă în centru, dar și un centru comercial, cultural. Trebuie să nu cădem în păcatul Floreștiului, să devenim un dormitor al Clujului. Nu cred că este fezabil ca Apahida să devină un dormitor al Clujului.
Ca să nu cădem în acest ”păcat al Floreștiului”, este clar că dacă ajungeți primar trebuie să duceți o politică coerentă în privința urbanismului! Să spunem lucrurile pe nume, oamenii se tem de construcția de blocuri între case!
Sunt inginer de profesie, am experiență pe fondurile europene, care te învață să gândești în pași și programat. Problema trebuia apucată de la un punct. Mi se pare că Apahida sau administrația locală a văzut doar punctual, când a văzut o problemă, imediat a tratat-o. Asta este cârpeală. Ori noi trebuie să gândim în viitor, să gândim pro activ, noi trebuie să vedem cum arată Apahida, peste 10 ani. Eu văd Apahida verde la propriu, vreau un urbanism care să pună accent pe starea de bine a cetățeanului. Asta înseamnă să avem trotuare, să avem copăcei în loc de stâlpi plini de cabluri agățate, trebuie să reconfigurăm tot acest centru de comună. Să începem de la centru și să mergem spre margini. Să dezvoltăm acel punct de atracție pentru Apahida. Să configurăm acel centru unde poți să mergi la plimbare.
Și cum poate face un primar ceea ce spuneți dvs?
În programul meu se regăsește partea asta de conlucrare cu cetățenii, cu arhitecții, cu urbaniștii. Nu te trezești tu primar că de mâine dai soluția urbanistică. Tu trebuie să coordonez oamenii ăștia, să îi pui la o masă, și de acolo să scoți ideile cele mai bune. Asta am învățat și pentru proiectele pe care le-am făcut pentru Primăria Cluj Napoca. Acolo e succesul lui Boc, nu Boc e atât de deștept. Ci efectiv a știut să adune echipa și să dea o direcție, să vedem care sunt metodele, să le planificăm, să ne ținem de planificare, nu haotic. Nu pe bucăți, care cum explodează canalizarea mă duc acolo, am un drum stricat dincoace, mă duc acolo.
Ați pomenit de canalizare. De exemplu, eu ca și cetățean care aș tranzita comuna Apahida, mi-ar rămâne în minte două lucruri despre această comună, coșarca de la intrare și mirosul de canalizare!
M-am lovit de problema canalizării, a drumurilor neasfaltate. Problema canalizării nu este în curtea Primăriei Apahida, care nu gestionează sistemul, ci în subordinea Companiei de Apă Someș, aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj. După mine, este o problemă împărțită. Dar tu ca primar dai direcția, forțezi, stai la ușa Companiei de Apă și forțezi. Tu trebuie să știi că peste cinci ani, cartierul Panoramic din Dezmir va avea cu 3.000 de locuitori mai mult, și atunci când eu gândesc un sistem de canalizare și de apă, atunci trebuie să spun Companiei de Apă și să pistonez. Sunt oameni care s-au mutat din Cluj, în Dezmir, Sânnicoară sau Apahida și așteptările lor sunt la nivel de Cluj. Oamenii care au venit aici, au venit la mai bine, și-au făcut o casă, poate au dat un ban în plus, pentru o calitate a vieții mai mare. Când ai semnat autorizația de construire cu dezvoltatorul trebuiau impuse lucruri clare, canalizare, apă și drumuri asfaltate, și apoi construcția de case. În caz contrat se întâmplă ce e acum în Dezmir și în Câmpenești, cu drumuri foarte lungi în proprietate privată. Cum e posibil? Cum ai aprobat proiectul ăla așa. De ce nu ai obligat dezvoltatorul să asfalteze drumul, să introducă infrastructura de apă/canal, corect dimensionată, și să o ducă până la rețeaua publică.
Cum veți rezista ca primar în funcție la presiunea dezvoltatorilor imobiliari care își doresc să facă blocuri peste tot, chiar și în curțile oamenilor?
Când ai pielea tăbăcită, deja nu se mai pune problema presiunilor. Atâtea probleme am întâmpinat pe fondurile europene, de la presiuni de la nivel de minister, la nivel de beneficiar. Presiuni au fost tot timpul asupra mea și le-am gestionat. Una în plus din partea unor dezvoltatori imobiliari din Apahida, le voi față ca primar, cu siguranță!
Dacă ajungeți primar care e viziunea dvs în problema blocurilor între case?
Dezvoltarea nu poate fi oprită. Închiderea nu se poate. Va trebui să înțelegem că în Apahida se vor construi blocuri. Dar contează unde și cum se fac blocurile respective. Nu poți să faci un bloc în curtea unei case, cu un drum de patru metri lățime, te izbește vizual problema asta, lăsând la o parte problemele celor care locuiesc sau vor ajunge să locuiască în zonă. Toate astea pornesc de la un PUG coerent, în care tu ai făcut dezbateri publice și te-ai asigurat că tot cetățeanul a înțeles cum stă treaba. Ori acest PUG nu există azi, în Apahida, dar va trebui să existe.
Deci, viziunea dvs este că Apahida trebuie să aibă zone bine delimitate de blocuri. Pe strada Pietroasa din Apahida, exemplele sunt cele mai multe, și se pot vedea la tot pasul celebrele blocuri construite în curțile caselor.
Locuiesc în zonă și mă deranjează această problema. Unde mai pui sute de mașini dacă construiești blocuri între case. Ar trebui să fie o transparență totală. Aș lăsa pe mâna specialiștilor, urbaniștilor să facă gândirea asta. Să vină să facă comuna mea, frumoasă, până la urmă. Primarul trebuie să fie un foarte bun manager, să își aducă specialiștii, să îi coordoneze, să respecte programarea și să își respecte bugetul.
Sunteți specialistă în fonduri europene. Se pot aduce la Apahida, proiecte de zeci de milioane de euro?
Banii de investiții nu sunt niciodată suficienți. Eu am considerat că expertiza mea pe fonduri europene trebuie să o folosesc pentru comunitatea mea. Trebuie să știi exact nevoia pe care o ai și să îți cauți exact linia de finanțare, să te duci pregătit și structurat. Fonduri de zeci de milioane de euro se pot aduce la Apahida dar într-o viziune integrată cu zona metropolitană. Altceva vreau să vă spun. La Apahida se pot atrage fonduri europene, și nu mici, punctual, pentru orice domeniu de activitate. Și dacă ai 20 de proiecte bine țintite, sumele atrase pot fi de ordinul zecilor de milioane de euro.
La nivel de transport local în Apahida, ce veți face? Dimineața oamenii merg înghesuiți la serviciu sau la școală, în plină epidemie. Orarul este prost gândit.
Trebuie început cu pași mici. Rutele astea care merg spre școală și dinspre școală, aș face un transport dedicat, așa cum este în Cluj Napoca. Le-aș face dedicate elevilor. Dar asta este o rezolvare parțială. Noi trebuie să ne ținem copiii în Apahida. Ca să nu mai încărcăm traficul inutil, trebuie să creștem calitatea școlii!
Nu sunteți mulțumită de calitatea învățământului din Apahida?
Și asta. Dar nu m-a convins, nici nu am fost informată de școala din Apahida. Mi se pare că pe Apahida este o mare problemă, lipsa PR-ului. Eu ca primar trebuie să vin în fața apahideanului și să spun că școala mea este wow, și hai să îți arât cât de wow este școala mea. Și asta nu înseamnă că trebuie să construiesc încă un corp de clădire, ci să am acolo materiale didactice de ultimă generație. Sunt lucruri simple care nu costă mult. Eu am făcut proiectul de la școala Ion Agârbiceanu, din Cluj Napoca. La școala asta este un director care ne informa că el vrea așa, că el vrea pe dincolo, era implicat 1000 la sută. Noi echipa de proiect i-am dat maxim. Asta înseamnă că omul sfințește locul. Așa trebuie făcut și la Apahida.
Alții critică corpul profesoral!
Și profesorul este un om. Și el este dependent de PR. Dar dacă școala la care predau este una ca și oricare din Cluj, dar dacă am eu mândria că am învățat niște copii care au intrat cu note mari la liceu, la Cluj, cum se duce el în noul an școlar. Stă mai drept, pentru că munca lui e validată prin rezultatele copiilor. Mă gândesc că orice profesor trebuie să se laude cu elevii lui. Dar tu ca primar și ca instituție trebuie să îi creezi un ambient în care poate face performanță. Directorul de școală contează foarte mult. Un director trebuie să facă management și să nu se ascundă, să vorbească cu părinții, să fie transparent. Eu mai militez pentru un proiect pe educație, lângă școală, unde să fi un centru educativ, cu after school, cu științe, cu muzică, cu cercuri de matematică. În Apahida, un copil nu poate merge la un cerc de engleză, pentru că nu are unde.
Serviciile sociale din Apahida sunt praf. Sunt foarte mulți oameni în vârstă. Nu au un loc unde să joace un șah?
Am avut un proiect la Cluj Napoca. L-am dus cu bine la sfârșit. Au fost reabilitate centre de vârstnici, erau înghesuite. Au fost reabilitate și dotate. Bucuria oamenilor în vârstă când se urcau pe aparatele de sport, sau când jucau șah, a fost una enormă. La Apahida se poate face chestia asta. Există niște grupuri pe care trebuie să punem accentul, unul dintre acestea fiind cel al pensionarilor, al seniorilor.
Lipsa locurilor de parcare este o mare problemă în Apahida.
Încă nici nu am ajuns apogeul. În următorii ani va fi o problemă foarte serioasă lipsa locurilor de parcare. Noi am trăit în povestea satului, la noi la țară. Trebuie să ieșim din paradigma asta. Suntem la marginea marii metropole Cluj Napoca, și atragem mulți tineri. Construcția locurilor de parcare este un proiect important. În zonele rezidențiale cu case trebuie să impunem reguli. Ai curte, parchează-ți mașina în curte.
Dar fără amenzi nu se poate face disciplină.
Nu vreau să fiu ca un zbir. Nouă ne place Germania, unde sunt reguli, atunci trebuie să ne disciplinăm. Dacă nu cu vorba buna, îi explici omului de cât mai multe ori, dar după asta, asta este, trebuie să ajungi la o metodă coercitivă, prin pedeapsă bănească că te înveți cam repede.
Ce alte proiecte vedeți pentru Apahida?
Aș construi un centru intermodal la Apahida. Aș veni cu mașina la gara din Apahida, aș parca mașina și aș veni cu trenul la Cluj, unde m-aș duce cu transportul în comun, unde aș avea de mers. Întrebarea este dacă Apahida este pregătită pentru transportul cu trenul metropolitan, care trece și pe care eu nu o să-l folosesc niciodată, pentru că de pe strada mea nu am unde să îmi las mașina la gară. Trebuie să mă leg de povestea largă și de Cluj Napoca.