În timp ce în Apahida, sunt mulți oameni care nu au unde să locuiască, inclusiv romi, primarul Grigore Fati a semnat două autorizații de construire pentru două imobile, cu apartamente colective, una pe strada Libertății și alta pe strada Nouă, unde vor fi relocate 24 de familii de țigani de la Pata Rât.

Dacă pe strada Libertății, locuiesc oameni simpli, marea majoritate în vârstă, situația devenind una explozivă, din punct de vedere social, pe strada Nouă, unde se putea înființa un cartier de blocuri, având în vedere terenului generos, care permite acest lucru, acum zona este una moartă din punct de vedere imobiliar, deoarece niciun investitor nu va mai construi nimic.

Pe contul său de facebook, primarul Fati recunoaște ca a ”semnat ca primarul”, două autorizații de construire și că a aflat abia dupa patru luni despre ce este vorba.

Despre al treilea proiect, care va fi construit lângă Penny, niciun cuvânt.

”Precizări pentru toți cetățenii comunei Apahida. Am crezut că prin votul meu care mi l-ați acordat, că aveți încredere în mine, cu toate că am fost denigrat, eu și familia mea, atât în campania electorală, cât și înaintea campaniei.

M-ați votat pentru că ați știut că tot ceea ce am făcut, spus sau promis a fost pentru binele comunei și a cetățenilor ei.

În data de 20.09.2016, am semnat autorizația de construire 303, iar în data de 5 decembrie 2016, AC 406, amândouă au fost ca urmare a cererii adresate  de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, pentru executare lucrări de construire pentru imobile de locuințe colective (6 apartamente). Terenurile sunt private și cumpărate de către ADIZMC, fără ajutor din partea Primăriei Apahida.

Primăria Apahida nu a contribuit la proiect nici cu terenuri, nici cu bani din bugetul local. Autorizațiile de construire au fost semnate de către mine, în datele mai sus menționate, pentru că respectau PUG-ul comunei Apahida. În cazul în care primarul (în speță eu) nu semnează AC, este pasibil de plângere pentru abuz în funcție. În cursul lunii martie 2017, am aflat care este destinația locuințelor colective, iar în data de 4 aprilie 2017, în ședință de Consiliu Local am expus problema și am cerut să studieze problema ieșirii comunei Apahida din Zona Metropolitană Cluj. Mai mult, în data de 10 aprilie 2017, am fost prezent la ședința despre Zona Metropolitană, unde am cerut ca o parte din locuințe să fie distribuite cazurilor sociale din comuna Apahida. Acest proiect este făcut pe fonduri norvegiene și cuprinde orașul Cluj Napoca, comuna Apahida, Florești și Baciu”.