PSD-ismul din Apahida a ajuns, fără exagerare, material de bancuri. Dacă mâine ar fi alegeri locale, organizația PSD ar scoate un scor atât de mic încât până și Aurelia Cristea, cu celebrul ei 4% de la Cluj-Napoca, ar avea motive să râdă cu poftă.

Dezintegrarea se vede cu ochiul liber de luni bune, iar din punctul ăsta de vedere primarul PNL poate dormi liniștit. Opoziția e mai degrabă decor.

Cinci consilieri, zero voce publică

PSD Apahida are cinci consilieri locali: Horațiu Cioară, Ioan Bob, Dan Oros, Carmen Pop și învățătoarea Ioana Suciu. Cinci oameni care, luați împreună, reușesc performanța de a nu spune aproape nimic. Parcă nici n-ar locui în comună. Nicio poziție fermă, nicio temă majoră, nicio luare de cuvânt care să conteze pentru comunitate.

Neoficial, Horațiu Cioară e șeful grupului de consilieri. Privit la ședințele Consiliului Local, pare că se teme să deschidă gura. Dan Oros visează funcții, ba prin primărie, ba prin partid, ba pe la cafele, și joacă un joc politic pe care nu-l mai înțelege nimeni, probabil nici el.

Ioan Bob e singurul care pare că mai știe ce e social-democrația, dar entuziasmul i s-a evaporat și lui. Lui i s-a și propus de două ori să preia ”cârma” organizației PSD Apahida, dar a refuzat. Probabil știe ce haos este in interior, sau și mai grav cu cine ar trebui să lucreze, iar acest fapt i-ar da mari bătăi de cap.

Carmen Pop, medic veterinar, pare și ea că stă cu picioarele în două luntri, atentă să nu supere pe nimeni. Iar despre Ioana Suciu, în 13 luni de mandat s-a remarcat prin abțineri strategice la voturi sensibile, cum e cazul pescăriei de la Câmpenești, unde tatăl ei ar fi angajat. Coincidență interesantă, mai ales că astfel de detalii nu apăreau în campanie.

Conducere fără direcție, voturi fără opoziție

Peste toate, PSD Apahida e condus în continuare de fostul primar Grigore Fati. Fost colonel de armată, de la care te-ai fi așteptat la disciplină și direcție clară. Fati pare într-o derivă politică continuă. Nici nu ar vrea să se retragă de la comandă, nici nu pare că vrea să dea ordine, așa cum ar face un șef din Armata României. În contextul dat, haosul din organizație pare că se extinde ca și cancerul. Încet și pe tăcute.

În realitate, impresia generală e că una se discută la ședințe și alta se votează în Consiliul Local. La final, aproape toate proiectele propuse în Consiliul Local Apahida, trec fără probleme.

Un PSD mut, confuz și lipsit de nerv. Nu o opoziție, ci o formă fără fond. În ritmul ăsta, nu doar că nu sperie pe nimeni, dar riscă să devină complet irelevant.

Nemulțumirea oamenilor crește, PSD tace

Între timp, și„luna de miere” a actualului primar s-a încheiat. Pe rețelele de socializare, apahidenii spun tot mai clar că răbdarea li s-a terminat. Oamenii sunt iritați, supărați, și ar vrea ca doar problemele lor se se rezolve, doar cele din fața casei lor, sau doar cele de pe drumurile unde circulă zilnic.

În acest context, PSD Apahida ar fi avut o șansă reală să vorbească pe vocea comunității. Să puncteze, să critice, să pună presiune. Dar nu.

În realitate, problemele care acum trebuie rezolvate sunt foarte multe. În Apahida, nu se poate spune că nu s-a făcut nimic în ultimul an. Strada Decebal, și celelalte din zona centrală și-au schimbat ”look-ul” iar acest lucru a fost făcut cu un efort financiar considerabil.

Mai deranjați de comentarii decât de probleme

În loc de opoziție reală, Dan Oros apare cu un mesaj public în care anunță solemn că nu acceptă „cuvinte injurioase” la adresa celor care conduc primăria. Un mesaj care sună mai degrabă a poziție de partid de guvernare decât de opoziție. Aproape că ai impresia că a trecut deja la PNL. Sau, cel puțin, că testează terenul.

Despre comentarii pe Facebook legate de problemele reale ale oamenilor, PSD Apahida pare să nu fi auzit niciodată. Nu reacționează la sesizări, nu intră în dialog, nu apără cetățenii nemulțumiți. Singura lor preocupare pare să fie să nu fie înjurați. Să nu fie deranjați. Să nu fie expuși.

Așa ajunge o organizație politică să fie nu doar slabă, ci complet inutilă. Când opoziția tace, se scuză sau apără puterea, jocul e închis. Iar la Apahida, PSD nu doar că a pierdut contactul cu electoratul, dar pare că a renunțat și la ideea de a mai face politică.